miercuri, 24 martie 2010

sa tac????

-ochilor mei: ca orice suflet de departe imi revii in gand. Marea era in ochii tai. Acum caut adanc, minunatele pierdute dureri, nefericitele fericiri ascunse in tine; in mine alta nasc impersonalele amintiri...
-sunt noaptea ta, de veghe viselor tale, iar mai apoi soarele ce iti saruta ochii flamanzi de lumina.
-dar ce te faci cand ti-e dor? Iti stingi dorul in inchipuirea ochilor iubitului din noapte. Iti daruiesc vise, sa iti acopere fruntea pana atunci cand soarele se va ridica pe cer ca o sageata amara. Ziua este altarul boltilor de uitare, uitare a viselor noptii...

sâmbătă, 13 martie 2010

lumini si umbre

 Astazi cerul a fost prea înorat. Am încercat să îmi amintesc lumina de dinainte de furtună. Lumina aceea nu o vom putea găsi decât în noi:
 1. M-am trezit…tu erai lângă mine…ce dimineaţă! Mi-am adus aminte că aseară am adormit cu soarele în braţe, iar acum mă mângâie raza din ochii tăi.
2. 8 dimineaţa. Ţi-am adus cafeaua la pat…zahărul eram eu. Mi-ai spus că astăzi sunt prea dulce…
3. Astăzi pielea mea nu mai vrea să soarbă lapte din sânul cometei. Astăzi pielea mea e frământată de razele din ochii tăi. Ce atingere! Mamă, dacă m-ai mai naşte o dată te-aş obliga să ma naşti tot mare, ca să mă scald în lumina ochilor lui.
4. Tu ai fost mierea de pe buzele mele. Astăzi, valul cu care mă iubeşti, nu mai este sărat.
5. Când m-am născut aveam palmele umede…acum, mi s-a lipit nisipul de palme şi nu mai vrea să plece. Mă laşi? Te rog, mă laşi…să îţi ating buzele cu mâna mea cu fire de nisip?
6. Picioarele mele te caută prin urma valurilor. De ce ai lăsat în urma ta un ciob de scoică? De ce acum mă răneşti cu cioburi?
7. Azi dimineaţă, când m-am trezit, sacul meu de dormit era plin de petale de trandafir. De ce ai plâns după ce am adormit? Încă eram lângă tine…trebuia să mă trezeşti, să nu plângi singur sub un cer străin.
8. Mâna ta urmărea fiecare contur…când ai ajuns la colţul de sus al sufletului meu ai observat că e gol:
- De ce nu m-ai primit şi aici ? Aici ninge. Te rog, lasă-mă să îţi aduc şi aici marea. Te rog, lasă-mă să fiu scoica de pe sânul tău!
9. Am uitat, am uitat că ieri a fost iarnă în mine. Am uitat că între noi a fost iarnă polară… acum, eu sunt marea ta, iar tu eşti scoica în care îmi ascult valurile.
10. Valul de mare neagră mi-a cuprins picioarele…te-am mângâiat pe umeri. Valul de mare neagră m-a luat în braţe conturându-mi trupul…de ce mi-ai lăsat pielea aşa sărată? Când o sa mă întorc la tine vreau să îmi înveleşti trupul în petale de orhidee sălbatică şi să ma laşi să îţi iubesc coralii… ce s-ar putea naşte dintre o orhidee şi un coral?
11. Am jurat aseară că îţi voi purta valul în suflet. Ştiai că eşti aşa uşor? Unde vrei să pleci? Atunci când vei pleca să nu îţi laşi scoicile în urmă. Nu vreau să îţi aud tot timpul ecoul de val sărat în ele.
12. Astăzi am visat, te-am visat pe tine, marea mea albastră. Nu m-am mai trezit la 8 dimineaţa să îţi aduc cafeaua a cărui zahăr să fiu eu.
13. mi-ai daruit vise de care nu ma mai satur...m-am trezit cu tine in gand iar acum sunt langa tine. Imi simti prezenta? iti mangai ochii insetati de lumina...
14. Soarele iti mangaie genele...trezeste-te si zambeste-i...ajuta-ma sa ii zambesc si eu si nu ma lasa sa aduc furtuna in lumea din jur.
15. eu joc un rol, un rol doar al meu...dar tu sa sti ca rolul acesta il joc pentru tine...e micul nostru secret...eu am imbatranit de cand il pastrez, iar acum ti-l dau si tie sa il pastrezi ascuns adanc in inima ta.
16. nu mai stiu ce sa iti mai scriu si nu mai pot sa iti mai scriu... sunt inchisa intr-o colivie de sticla de unde nu voi putea niciodata sa evadez, dar tu poti sa imi faci existenta mai dulce...pentru ca imi daruiesti vise.
17. visele mele se ridică noaptea dintre perne așa cum se ridica dimineața aburii din ceașca mea de cafea...visele sunt lichidul vital din care îmi hranesc existența...ramai cu bine, visul meu frumos.